Fertilitatea legată de vârstă

În numeroase cazuri, îmbătrânirea foliculilor, şi în consecinţă a ovulelor (oocite), este caracterizată de simptome clinice bine determinate: scade fertilitatea, creşte numărul avorturilor şi a sarcinilor purtătoare de anomalii cromozomiale. Rezultatele cercetărilor din anii trecuţi ne-au dus mai aproape de înţelegerea procesului de îmbătrânire a ovarului.

Se cunoaşte de mult timp că fertilitatea femeilor care au un ciclu menstrual regulat, scade odată cu vârsta. Acest fapt este fundamentat foarte bine de observaţiile conform cărora rata de graviditate a femeilor de peste 35 de ani, inseminate cu spermă de la donor este mult mai scăzută faţă de cea al femeilor sub 25 de ani. La fetusurile de sex feminin, oocitele îşi ating numărul maxim după aproximativ 20 de săptămâni, după care producţia lor se opreşte într-o anumită fază, şi va continua doar în momentul ovulaţiei şi al fecundării. Numărul oocitelor scade în mod continuu după naştere. La naştere, ovarele conţin aproximativ 1 milion de ovule, la momentul primului ciclu menstrual în ovare se mai află doar aproximativ 300 de mii de oocite. De la vârsta de 37 de ani, acest proces se accelerează, la menopauză (ultimul ciclu menstrual, care în ţara noastră survine aproximativ la 51 de ani) ovarele mai conţin doar aproximativ 1000 de foliculi.

Paralel cu scăderea numărului de ovule, creşte numărul sarcinilor patologice, care poartă anomalii în legătură cu numărul cromozomilor. Conform experienţelor, 60-70% din ovarele mai bătrâne conţin cu unul mai puţin sau unul mai mult, cromozomi. Nu este întâmplător că anomaliile cromozomiale sunt responsabile pentru 50% dintre avorturile survenite la vârste mai înaintate, dar sunt date şi despre o incidenţă chiar şi mai mare ( 80-90%!!).

Din punct de vedere clinic, primul semn de avertisment ar putea fi scurtarea duratei ciclurilor, care implică scurtarea mai ales a primei părţi a ciclului. Paralel cu aceasta, creşte nivelul hormonului foliculostimulant (FSH) măsurat în a doua sau a treia zi a ciclului. Toate aceste procese pot apărea şi la o vârstă mai tânără: temporar, pe timpul acestor perioade, fertilitatea ar putea fi scăzută. Nivelul FSH în creştere are un efect defavorabil asupra calităţii zonei pellucida, membrana glicoproteică care înconjoară ovulul: Datorită nivelului hormonal patologic, se formează o zonă mai dură, astfel fixarea ovulului fecundat va întâmpina serioase greutăţi în cavitatea uterină. Pe parcursul îmbătrânirii ciclului, creşte şi nivelul progesteronului, (hormonul secretat de corpul luteal), care scade şi mai mult şansele de viaţă a embrionului creat.

De ce trebuie să ne preocupe această problema ? În parte, deoarece procesele descrise mai sus sunt prezente în foarte multe cicluri la vârste de peste 35 de ani, dar pot apărea şi la vârste mai tinere. De aceea, este important ca înaintea unor intervenţii de reproducere asistată (inseminare, fertilizare in vitro etc.), să ne asigurăm prin aşa numita metodă a selecţiei de cicluri că pacienta corespunde criteriilor unui ciclu regulat, optim. Pe de altă parte, problema este importanta pentru ginecolog, deoarece şi în ţara noastră tot mai multe femei suferă de infertilitate primară sau secundară, datorită schimbarii obiceiurilor referitoare la nastere. Aceasta înseamnă că în trecut populaţia a fost caracterizată de naşterile de tip oriental: femeile nasteau primul lor copil la 22-24 de ani. În ziua de az,i mai accelerată, mai educată, centrată pe performanţă, femeile sunt caracterizate de naşterile de tip occidental: femeile nasc prima dată la 26-28 de ani, ba chiar - foarte mulţi, din cauza construirii unei cariere – la o vârstă mai târzie. Astfel, nu este de mirare că la planificarea celui de al doilea copil, deja ne putem confrunta cu fertilitatea legată de vârstă. Poate că o viziune socială sănătoasă ar trebui să îndemne femeile să-şi asume aducerea pe lume a copiilor atunci când premisele biologice sunt cele mai favorabile.

În zilele noastre, pe parcursul procedurii de fertilizare în vitro, tehnica aplicată de rutina este deschiderea membranei glicoproteice care înconjoară ovulul fecundat, înainte de transferarea embrionilor. Procedura, numită hatching asistat, uşurează ieşirea embrionului si creşte rata de fixare. Ovulele, respectiv embrionii în vârstă sunt caracterizaţi de faptul că zona devine mai groasă, mai dură: pe parcursul hatching-ului efectuat mecanic, cu acid sau laser pe membrana glicoproteică se face o „gaura” de aproximativ 15 microni, astfel putem facilita cresterea ratei de succes.

Se efectuează cercetări în mai multe domenii pentru tratarea infertilităţii cauzate de vârsta înaintată. Trebuie însă să înţelegem că până la un anumit moment totul este programat. Şi timpul de reproducere are un moment optim: după unii 35 de ani, după alţii 37 de ani, peste care, din doi în doi ani, şansele de a rămâne gravidă scad cu 50%, paralel cu aceasta crescand si frecvenţa avorturilor spontane. Dacă această fază a vieţii noastre o destinăm altor activităţi - indiferent dacă acesta este un scop nobil sau o pasiune – undeva vom fi dezavantajaţi.

autor: Centrul de Reproducere Umana Mureş ( www.fivmures.ro )

clinicifertilizare.ro - Portal